Cetatea Ciceu este situată în actualul judeţ Bistriţa-Năsăud, la 20 km. nord-est de municipiul Dej, în punctul de întâlnire al teritoriului localităţilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgeşti şi Dumbrăveni. În Evul Mediu, până în pragul epocii moderne, a făcut parte din fostul comitat al Solnocului Interior.
Fortificaţia a fost ridicată pe promontoriul unei formaţiuni vulcanice desemnată cu toponimele de Ciceul Mic sau Dealul Cetăţii, cu înălţimea de 683 m. Văzute dinspre sud, colinele Ciceului apar sub forma a două terase cu aceeaşi formă, dar de altitudini şi lăţimi diferite. Platforma de la terasa a doua care se deschide în faţa cetăţii are o suprafaţă de circa 500 de hectare.
Apariţia fortificaţiei medievale de pe Dealul Cetăţii (Ciceul Mic) se datorează condiţiilor geografice care permit un ideal punct de observaţie, refugiu şi apărare.
Când s-a pus problema reconstituirii vechii forme a cetăţii Ciceului, s-a dovedit că sursele sunt aproape inexistente în această privinţă. Fără îndoială faptul poate fi pus pe seama demantelării cetăţii la 1544 şi a folosirii vechiului amplasament ca şi carieră pentru extragerea pietrelor de moară.
Singura mărturie iconografică care ni se păstrează despre Ciceu este din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis de la 1866.
Лицензи
Public domainPublic domainfalsefalse
ХӀара произведени АЦШхь а авторан бакъонаш 70 шарахь гӀорала еш йолу пачхьалкхашкахь а юкъараллин рицӀкъан юкъа йогӀу.
Ахьа АЦШн юкъараллин рицӀкъан цхьан кепа гӀоьнца хӀара произведени АЦШн юкъараллин рицӀкъан статус йолуш санна билгалъян езаш ю. Тергам бе, массийта пачхьалкхашкахь авторийн бакъонаш 70 шарал дукхо хенахь лар еш ю: Мексика — 100 шо, Ямайка — 95 шо, Колумби — 80 шо, Гватемала а Самоа а — 75 шо. ХӀара сурт юкъаралин рицӀкъан юкъахь цахилла мега бакъо кхин йоца хан лелош йоцучу пачхьалкхашкахь (ингл. rule of the shorter term). Кот-д'Ивуарехь авторийн бакъонаш ларош ю — 99 шарахь а Гондурасехь — 75 шарахь, амма цара лелош ю кхин йоца хан бакъо ларош йолу. Авторийн бакъонаш ларъеш хийла мега ШолгӀачу дуьненан тӀамехь Францин агӀора том беш белла болу французаш кхоьллина йолу произведенеш (мадарра), ШолгӀа дуьненан тӀеман малхбален фронтехь беллачу росийхойн а (Россехь бевзаш бу «Сийлахь-Боккха Даймехкан тӀом» санна), кхин СССРехь репрессех бохам хилла болу беллачул тӀаьхьа реабилитаци йина чера а (мадарра).